Ti s-a intamplat vreodata ceva atat de frumos, atat de dorit incat sa nu stii cum sa reactionezi? Tocmai pentru ca ti-ai dorit, ai visat, ai sperat de atatea ori… si tot de atatea ori ai fost dezamagit ca nu se intampla… incat atunci cand chiar traiesti visul acela cu ochii, nici nu mai stii cum sa reactionezi?
Nu mai stii cum sa reactionezi pentru ca mintea ta te saboteaza. Adica iti saboteaza fericirea. Sau sufletul. Mintea ta iti spune ca se intampla ceva de neintamplat. Tocmai pentru ca mintea ta lucreaza cu date, cu cifre, cu conexiuni logice. Si in logica ei, nu e loc de exceptii. Daca ti-ai dorit de multe ori si nu s-a intamplat, mintea ta, pentru a te proteja, iti spune: “Uita. Asta nu se va intampla”.
Iar tu iti lasi mintea sa te duca pe drumul ei. Si cand neintamplarea se intampla… mintea ta nu mai stie. Pentru ca in ea nu e loc de exceptii. Si asa te trezesti ca habar nu ai cum sa reactionezi.
Ia uita-te la verbele pe care le-am folosit: “nu stii”, “nu ai habar”. Vezi? Totul este despre a sti, adica a cunoaste. E logica. Adica e doar mintea ta in joc.
Si atunci vin si iti spun: cand nu stii cum sa reactionezi, SIMTE. Si reactioneaza asa cum simti. Lasa-ti mintea deoparte si simte. Ca nu esti doar minte. Esti suflet si spirit. Nu trebuie (nici macar sa incerci sa incerci) sa le stii pe toate. Nu totul este logica in viata ta.
Uite: explica doar cu logica (atentie: doar cu logica!) cum se face ca iti simti genunchii inmuindu-se cand auzi “te iubesc!”-ul fiintei dragi. Sau pe cel al copilului tau.
Evident, daca vrei sa mergi pana in panzele albe, poti sa te gandesti la eliberarea in corpul tau de serotonine si adrenalina care te fac sa cutare si cutare. Dar ia spune-mi cum ar fi ca in loc sa simti si sa te bucuri de ceea ce simti, de acea clipa minunata, i-ai da intaietate mintii tale si doar ai gandi despre acele serotonine? Cat crezi ca te-ai mai bucura cu adevarat? Cate amintiri frumoase ti-ai anula doar pentru ca te-ai gandit la logica a ceea ce simti si nu te-ai lasa sa simti intru-totul?
Esti suflet si esti spirit. Nu doar minte. Simte. Lasa-te sa simti, mai intai. Si apoi, abia apoi, gandeste. Foloseste-ti mintea ca sa intelegi ceea ce simti dupa ce simti, nu iti tot lasa mintea sa iti spuna ce sa simti.
Ai grija de sufletul tau, OM FRUMOS <3. Si cand nu stii cum sa reactionezi, reactioneaza cum simti. Iti garantez ca n-ai cum sa gresesti. Pentru ca sufletul si spiritul tau sunt conectate la sursa ta. Ele poarta profund picatura ta de divin, nu mintea ta.
Multumesc Lore,ai mare dreptate ,mi s-a întamplat sa întâlnesc iubirea si n-am stiut cum sa reactionez de fericire si nu am putut sa vorbesc,iar când am facut-o s-a jucat cu sentimentele mele si a ales sa mearga mai departe cu altcineva,fara sa-mi spună deși î-mi declarase ca ma iubeste ,atunci am înteles ca iubirea nu te asteapta si merg mai departe cu capul sus si am sa pot zambi si eu într-o zi si va fi soare în viata mea chiar daca afara e iarna.