Cum am învăţat acceptarea de sine. În 5 pași. Şi ceva timp de muncă eu cu mine.

Cât de bine îți este ţie cu tine însuţi? Hai, fii sincer. Pe o scală de la 1 la 10 cam pe unde simţi că eşti? Ce  anume face diferenţa dintre cifra la care simţi că eşti acum şi 10? Ia-ţi câteva minute şi gândeşte-te. Şi scrie.

Ştii de ce este important să faci exerciţiul acesta? Uite, eu merg mult pe jos şi prin mijloace de transport pentru că îmi place să VĂD oameni. Şi văd mulţi oameni. Apatici. Încruntaţi. Trişti. Nefericiţi. Şi mulţi care stau cu nasul în telefoane şi trăiesc o realitate cu multe variabile iluzorii. Tocmai pentru că realitate lor, aceea autentică, nu le place.

Nu-i judec şi nu-i critic. Pentru că ştiu cum este. Am fost asa vreo 30 de ani şi ceva. Până când am acceptat să deschid ochii. Larg. Şi să fac efortul. De a fi autentică eu cu mine insămi. Chiar dacă doare. Mi-am asumat durerea. Pentru cele care sunt mame, e foarte uşor de înţeles asta. Ca să dai naştere la ceva, trebuie să îţi asumi şi durerea. Aşa că m-am decis să mă re-nasc.

Şi am învăţat mai întâi că, pentru a-mi fi bine cu mine este nevoie să mă accept așa cum sunt, cu bune și cu rele, dar fără a rămâne într-o stare de pasivitate. Acceptarea de sine nu înseamnă autosuficiență. Și foarte mulți dintre noi facem această confuzie.

Iar tocmai această confuzie este bariera numărul unu în a te împotrivi evoluției tale. Evoluție care, evident, presupune schimbare sau modelare a ceea ce ești astăzi, pentru a deveni în fiecare zi, în fiecare clipă, cea mai bună variantă a ta. Varianta care te face să te simți împlinit, fericit, care îți dă starea aceea vitală de bine.

Acceptarea de sine nu înseamnă autosuficiență. Știi cum este cu acceptarea de sine? Este ca atunci când te uiți într-o oglindă și îți vezi ridurile sau kilogramele în plus, dar asta nu te face să nu mai vrei să te uiți în oglindă. Nu îți dă o stare de ne-bine. Ci te face să îți pui în continuare crema antirid sau să fii în continuare atent la ce mănânci, conștient fiind că doar de tine depinde.

Cu toții avem câte ceva de schimbat sau modelat la noi înșine. Pentru că totul în noi şi în jurul nostru este într-o permanentă schimbare. Sunt foarte puține acele persoane care spun autentic că le este bine și nu mai au absolut nimic de schimbat.

Ca să învăţ cum să mă accept pe mine însămi, am lucrat mult. A fost un efort pentru care am strâns mult curaj. Dar mi-am dorit-o cu adevărat. Şi asta a fost principala sursă de motivaţie care m-a ţinut pe drumul ăsta.

Mai departe, o să-ţi dau o tehnică de coaching (pe scurt) care pe mine m-a ajutat foarte mult. Ai nevoie doar de pix si hârtie. Nu le lăsa doar în minte pentru că nu va funcţiona. Notează tot ce simţi să răspunzi. Şi ia-ţi multă sinceritate. Tu cu tine.

1. Care sunt acele lucruri pe care le-ai vrea altfel la tine? Adică 3 – maxim 4 caracteristici ale tale care nu îți plac la tine. Fii concret, dar și descriptiv. Adică, definește-le așa cum ai face-o pentru cineva care nu te cunoaște.

Le-ai scris? OK. Acum alege una singură: acea caracteristică despre care simți că este cea mai neplacută sau te limitează cel mai mult.

2. Ce sentimente, ce emoții îți determină această caracteristică/comportament? Scrie-le pe toate care îți vin în minte.

3. Pasul trei este cel mai important. Am să-l încep printr-o explicație. De fiecare dată când ceva nu ne place la noi, ne este dificil să-l schimbăm pentru că, oricât de rău sau neplăcut ar fi, ne aduce și anumite beneficii.

Uite, eu am pus atunci lipsa de încredere în mine. La nivel conştient, nu îmi plăcea asta la mine. Mă făcea să fiu ezitantă, să mă îndoiesc de mine, să nu spun ce am de spus, să mă simt slabă şi multe altele.

Dar, la nivel subconştient, îmi aducea şi beneficii. Mă făcea să am multă grijă. La tot ce spun, fac, la cum mă comport, în general. Pentru că având grijă, făceam mai bine şi oamenii îmi arătau aprecierea lor. Iar eu îmi luam încredere în mine din aprecierea lor.

Apoi, lipsa de încredere în mine mă făcea…

– să am compasiune pentru ca, la rândul meu, să primesc compasiune, adică oamenii să fie empatici şi să mă înţeleagă

– să am creativitate ca să fac şi mai bine ceea ce fac si astfel să primesc iar aprecierea celorlalţi

– să am determinare şi devotament, adică să nu renunţ la ceea ce aveam de făcut ca să demonstrez celorlalţi cât de bună sunt şi să primesc încrederea lor care să o hrănească pe a mea

– să iert, să fiu generoasă şi blândă, tolerantă… toate pentru ca şi ceilalţi să mi le ofere mie şi astfel să nu  mă mai critice, iar mie să îmi crească încrederea în mine

– să fiu corectă, loială, modestă,ascult, să am răbdare, respect, seriozitate, înţelegere, recunoştinţă... iarăşi toate pentru ca ceilalţi să mă accepte, să mă aprecieyze, să aibă încredere în mine.

Adică, eu căutam tot timpul în afara mea ceea ce nu puteam să îmi ofer singură. Păstram în mod subconştient neîncrederea în mine pentru că îmi aducea aceste beneficii. Îmi hrănea toate aceste valori plus multe altele.

Deci, pasul al treilea este acela de a identifica exact și ce beneficii îți aduce acea caracteristică negativă a ta. Și pentru asta, gândește-te așa: ce îmi aduce bun aceasta caracteristică? Ce capăt atunci când mă comport așa? De la mine sau de la ceilalți?

Și spun că este pasul cel mai important pentru că abia acum înțelegi și accepți acea caracteristică negativă a ta. Aici începe acceptarea de sine. Înainte de a gândi așa, erai total împotriva acestei caracteristici. Era ceva ce te nemulțumea. Ceva care îți aducea o stare neplăcută sau sentimente neplăcute.

Acum, înțelegând și acceptând că păstrezi această caracteristică pentru că îți aduce anumite beneficii, vei fi putea să și faci ceva pentru a o schimba. Pentru că, de fapt, ți-ai schimbat mind-set-ul. Ai înțeles, iar asta te-a făcut să accepți.

4. Care este opusul caracteristicii negative aleasă de tine? Numește și definește exact. La mine a fost, evident, încrederea în mine.

5. Care sunt beneficiile având această caracteristică pozitivă? Care sunt beneficiile pentru tine? Dar pentru ceilalți? Cum s-ar schimba în bine viața ta având această caracteristică pozitivă?

Aici a fost iar o parte importantă la mine. Pentru că am constatat că având încredere în mine voi obţine toate acele beneficii ca mai sus, la pasul 3. Şi chiar mai multe şi mai importante.

Încrederea în mine îmi aduce acceptare, asertivitate, echilibru, curăţenie, angajament, compasiune, consideraţie, angajament, mulţumire, curaj, creativitate, detaşare, devotament, entuziasm, iertare, generozitate, prietenie, blândeţe, recunoştinţă, onestitate, smerenie, integritate, bunătate, iubire, modestie, ascultare, pace, pasiune, răbdare, linişte sufletească, recunoaştere, seriozitate, responsabilitate, autodisciplină, tact, toleranţă, sinceritate, înţelegere, înţelepciune etc. Toate acestea cu mine şi cu ceilalţi.

Deci, fii foarte deschis să vezi ce îţi aduce ţie şi celorlalţi caracteristica opusă celei care nu îţi place la tine. Şi vei fi uimit.

Și acum planul. Planul de devenire a acelei variante mai bune a ta. Cum ai putea ca începând de mâine sau chiar de astăzi să te comporti așa? Care sunt acele acțiuni concrete prin care ai putea să începi să adopți caracteristica aceea pozitivă numită la pasul patru? Scrie-le pe toate care îți vin în minte și lasă lista deschisă.

Alege ca aceste acțiuni să fie cât mai concrete și realizabile. Adică ușor de pus în practică. Nu alege acțiuni ideale, ci întreabă-te dacă poți pe bune să le faci. Alege să fie simple pentru început. Chiar dacă par simple, amintește-ți că orice călătorie începe cu un pas.

La mine primul pas a fost să fiu sinceră cu mine în orice situaţie. Să nu îmi mai dau voie să mă mint sau să port măşti doar ca să plac celorlalţi. Şi surpriza a fost că nu am pierdut nimic. Şi pe nimeni din oamenii importanţi pentru mine. Iar dacă am pierdut ceva sau pe cineva, atunci am considerat că oamenii aceia nu ma plăceau pe mine, ci doar un fake. Iar dacă nu mă plac sau nu mă acceptă aşa cum sunt în realitate, atunci asta este! Pentru că nu mai vreau să fiu un fake.

Fă primul pas. Acționează. Începe de azi să devii în fiecare zi, în fiecare clipă, cea mai buna variantă a ta. Varianta care te face să te simți împlinit, fericit, care îți dă starea aceea energizatoare de bine. Acum poți. Pentru că ai început deja să te accepți pe tine.

Continuă, ori de câte ori simți, cu alte lucruri pe care le vrei altfel la tine. Respectă cei cinci pași și te vei respecta zi de zi mai mult și mai autentic pe tine.

3 thoughts on “Cum am învăţat acceptarea de sine. În 5 pași. Şi ceva timp de muncă eu cu mine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *