Bucura-te de viata. Si fa-o din tot sufletul. Macar cateva clipe. Sigur poti gasi o urma cat de mica de bucurie undeva in jurul tau sau chiar in tine.
Da, stiu, probabil ca esti la birou, cu o lista interminabila de TO DO-uri, cu un sef enervant, cu colegi care iti tot cer cate ceva, cu sedinte plictisitoare sau epuizante …
3 minute. Atat. Nu iti vei da ziua peste cap daca ti le oferi. Doar tie. Ia o gura de apa. Apoi, inchide ochii pentru 3 minute. Inspira adanc. Si constientizeaza-ti respiratia. Simte cum ti se umfla abdomenul si cum aerul iti patrunde in plamani. Lasa sa fie o inspiratie si o expiratie profunda. Si apoi imagineaza-ti ceva placut.
Poate fi o floare de lotus (nufar) deschisa, cu petale roz si miezul galben-portocaliu. Priveste-o si bucura-te de frumusetea ei.
Poate fi o pajiste verde, plina de flori. Simte pe aceasta pajiste cum pasesti pe iarba moale si florile in mangaie picioarele. Simte adierea clada si placuta, ca o soapta. Intinde bratele larg si imbratiseaza adierea aceasta.
Poate fi un tarm de mare. Simte spuma valurilor cum iti mangaie gleznele si nisipul moale sub talpi. Simte briza calda. Si las-o sa te inconjoare.
Poate fi alunecarea lina pe o partie. Cu aerul rece in nari. Cu schiurile sub care zapada fasaie, lasandu-te sa simti alunecarea. Simte libertatea in fiecare miscare. Priveste in fata si imagineaza-ti ca aceasta alunecare e asemeni unui zbor lin.
Poate fi … mirosul unei paduri de brazi … sau picaturile racoritoare ale unei ploi calde de vara.
Poate fi zambetul sau rasul unui copil. Priveste-i chipul fericit. Priveste-i bucuria sincera, simpla, inocenta. Fireasca. Fii tu copilul acela. Si lasa-te sa fii … sa simti.
Imbratiseaza bucuria aceasta simpla. Fa-o pe bune, daca poti. Adica deschide larg bratele si simte doar bucuria. Sau fa-o macar in gand, asa, cu ochii inca inchisi. Dar simte-o cand o faci. Lasa-te sa simti cat ai nevoie. Poate ca ai depasit cele 3 minute. Sunt sigura ca nu atat de mult incat sa iti dea ziua peste cap. Inspira si expira in continuare. Profund, dar linistit. Cu tot abdomenul. Si cand simti toata bucuria care poate fi in clipa imaginata cu ochii inchisi, respirand profund … poti deschide ochii. Gata. Acum apuca-te din nou de treaba.
Au fost doar 3 sau poate 5 minute. Oferite doar tie. Puteau fi “la o vorba” cu o colega. Puteau fi la o gustare sau la o tigara. Puteau fi … oricum. Diferenta? Simte-o tu. Si spune-o. Nu mie. Tie. Si, daca vrei, repeta si maine cele 3 minute.
Si acum o scurta lamurire. Cum adica sa imbratisezi cu bratele larg deschise? Uite, asa, pur si simplu. Nu te mai intreba. Da-i mintii tale vacanta 3 minute si fa-o. Uita-te la poza de mai sus. Crezi ca ceea ce simte persoana respectiva este ceva … negativ? Neplacut? Stanjenitor? Crezi ca simte tristete, dezamagire, limitare? Ei, si atunci de ce sa nu iti oferi si tu tie aceste 3 minute de imbratisare a bucuriei simple, firesti?