Atunci când ceva nu îți place la tine sau la viața ta

reusite sau esecuriSe spune că Isus punea două întrebări pentru a decide dacă o persoană va beneficia de vindecarea sa:

– Crezi în Mine? Crezi în Tatăl Meu?

– Ce ai învățat din boala ta?

Atunci când persoana spunea că nu a învățat nimic, Isus răspundea astfel:

– Dacă nu ai învățat nimic din boala ta, atunci mori și cunoaște-te pe tine prin moarte.

Recunosc cu sinceritate că nu știu cât de adevărată este „zicerea” aceasta. Am întâlnit-o într-un documentar* recomandat de o persoană dragă și de încredere, așa că am încercat să-i dau o explicație.

Venim pe lumea aceasta, în fiecare viață, pentru a învăța. Pentru a evolua spiritual până la momentul în care ne atingem scopul universal: acela de a ne iubi pe noi înșine și a-i iubi pe ceilalți necondiționat. Într-un mod similar celui pe care El, Creatorul, îl face.

Și dacă îți sunt date experiențe dure, boli, pierderi dureroase de orice fel, scopul lor este ca tu să înveți ceva din ele. Ceva nu care să te doară, ci care să te ducă mai aproape de scopul tău universal.

În realitate, aceste experiențe nici măcar nu îți sunt date. Tu alegi să îți fie date. Pentru că în existențele tale anterioare nu ai căpătat învățătura lor. Asta spunea Isus. EL a venit să ne arate. Minciuna, trădarea, suferința. Și le-a experimentat pentru ca noi să învățăm din existența Lui pe Pământ.

Cum s-a ajuns ca El să fie cel crucificat și nu Barabas? Prin simpla comparație. A mulțimii. A oamenilor. Cărora li s-a dat să aleagă. Pe unul dintre ei. Care au fost reperele lor atunci? Evident, unele umane. Unele gândite de mintea umană.

Tot timpul comparăm și ne comparăm. Cu repere externe. Învățate sau create. Pentru a putea pune unitatea de măsură și a lua o decizie. De ce avem nevoie să facem asta? De ce nu putem accepta că noi suntem perfecți așa cum suntem și viața noastră este perfectă așa cum este chiar aici și acum?

Și cum ar fi ca… din chiar această clipă să reconsiderăm totul? Tot ceea ce suntem și tot ceea ce am trăit? Și să înțelegem că dacă astăzi nu ne place ceva la noi sau la viața noastră este nu pentru că nu ne încadrăm într-un anumit șablon (reperul extern), ci pentru că noi nu am dat maximul până acum?

Hmm, știi, asta sună a asumare. Asumarea faptului că tot ceea ce ești și este viața ta acum și aici depinde doar de tine. De cât de mult ai învățat din experiențele pe care ai ales să-ți fie date.

Știi ce lucru minunat se întâmplă atunci când îți asumi asta? Te simți incredibil de liber. Ți-o spun pentru că o simt și eu la rândul meu. Conștientizezi că ai variante din care poți alege. Și renunți la scuze. Și la auto-culpabilizare.

Și dacă anumite contexte externe par a te limita sau a te condiționa, pur și simplu alegi să le privești ca realități în sine la care te adaptezi și alegi să faci ceea ce poți face în aceste contexte. Și în felul acesta, dai maximul. Maximul din tine.

Pentru că atunci când te plângi, te victimizezi sau te scuzi cu “situația nu mi-a permis” sau țara, economia, societatea, vremea, vremurile etc., de fapt rămâi pe loc. Sau involuezi. Adică nu înveți. Pui reperul extern (situația, țara, economia, societatea, vremea, vremurile) și găsețti scuza. Așa cum în întrebarea lui Isus era “boala”.

“Ce ai învățat din boala ta?” se poate transpune astăzi în “Ce ai învățat din faptul că te-ai confruntat cu situația aceasta?”, unde “situația” înseamnă orice experiență pe care ai ales să-ți fie dată să o trăiești, fie ea faptul că te-ai născut în această țara sau într-o familie săracă sau bogată, că societatea sau economia sau vremurile sunt așa cum sunt și tu le ai de traversat.

Asta înseamnă asumare și evoluție. Iei realitatea drept realitate, așa cum este ea, și dai maximul din tine în condițiile oricât de favorabile sau nefavorabile ale realității. Și înveți din fiecare ce ai de învățat. Sau, așa cum spune Isus, mori fără să înveți. Ca să poți renaște într-o altă viață și să ai din nou ocazia de a învăța. Pentru a-ți îndeplini scopul spiritual universal al fiecărei ființe umane: să te iubești pe tine și să-i iubești pe ceilalți. Necondiționat. Asemeni Lui.

*Documentarul se numște „Cele șapte oglinzi eseniene” și îl găsești aici: https://vimeo.com/119986293?utm_campaign=%22O+metoda+simpla+pentru+a+scapa+de+orice+frica%22&utm_content=%3CDOCUMENTAR%3E+Cele+7+oglinzi+eseniene&utm_medium=email&utm_source=getresponse.

One thought on “Atunci când ceva nu îți place la tine sau la viața ta

  1. I rarely leave comments, but i did some searching and wound
    up here Atunci când ceva nu îți place la tine sau la viața
    ta – Loredana Vladareanu. And I do have a couple of questions for you if you tend not to mind.
    Is it only me or does it look like a few of the remarks look as if they are
    written by brain dead individuals? 😛 And, if you are posting at additional online social sites, I’d like to
    keep up with everything fresh you have to post. Would you make a list of every one
    of all your social sites like your linkedin profile, Facebook page or twitter
    feed?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *