Ador vacantele. Ador vara. Si marea. Si soarele. Si mai ales calatoriile. Le ador de cand ma stiu. Pentru ca imi dau sentimentul acela superb de libertate. Totala. Traita in toate formele si felurile ei.
Si am o provocare pentru tine. Da mintii tale vacanta, ia-ti sufletul si cele 6 simturi de mana si hai sa calatorim impreuna intr-o statiune balneoclimaterica 🙂 : Barcelona.
Nu am vazut-o pana acum. Este urmatoarea destinatie de vacanta. Pentru ca am descoperit-o de curand prin sugestiile unei persoane speciale din viata mea. Mi-a dat doar atat: 6 cuvinte.
- Plaja. Hmm… nisipul cald sub talpi, marea imbratisandu-ti trupul, gleznele mangaiate de valuri, scoici in care auzi cantec de sirene si… inca ceva. Fructe de mare. Creveti deliciosi si stridii afrodisiace. Si iar marea cu un Car Mare deasupra.
- Mare. Mediterana si culoarea ei turcoaz. Prin care vezi pana departe. Departe…
- Las Ramblas. Citeam undeva ca seamana cu un ac de busola: intotdeauna arata directia principala – marea albastra a Barcelonei. Deci, un argument care deja m-a convins 🙂 . Dar mai sunt. Copacii umbrosi care te feresc de soare. Palate, teatre, locatii rezervate artelor, restaurante, librarii, cafenele, chioscuri cu suveniruri, magazine cu flori, artisti ambulanti si picturile lor multicolore. Si in toate o armonie amestecata care-ti vibreaza trupul si mintea. Frumusete, zgomot si pasiune. Ca-ntr-un tango ce te face cand sa plutesti, cand sa tresari din varful talpilor pana la ultimul fir de par…
- Sagrada Familia. Sau arta pura ce te lasa fara cuvinte. Si dincolo de ceea ce ochii vad, sufletul simte si spiritul primeste de acolo, de sus (parca il simti pe Dumnezeu in fiecare farama de piatra), ei, bine, dincolo de toate acestea, mai este ceva ce sta ca un fel de temelie a tot ceea ce inseamna viata asta minunata ce tocmai o traiesti. Cele trei fatade ale bazilicii – Patimile, Nasterea si Imparatia – au cate trei portaluri pentru a reprezenta Credinta, Speranta si Dragostea. Nu simt sa mai adaug nimic. Atat este de puternic mesajul.
- Parcul Guell. Stii, Mara, fiica mea, adora turta dulce. Si asta, mai ales de cand a auzit povestea lui “Hansel si Gretel”. Ca adult, am simtit ca minunatale cladiri din jurul parcului Guell sunt asemeni casutei de turta dulce din poveste. Asta mi-a inspirat cand am vazut prima data imaginea. Par a fi din turta dulce cu delicioasa glazura de zahar, aroma de nuca de cocos si ciocolata alba cu muuulta vanilie. Iar palmierii… mmm… cum ar fi niste gustoase acadele mentolate sub forma de palmieri, care sa-ti racoreasca buzele? Stii, ma mai duce gandul si catre “Alice in Tara Minunilor”. Atat este de frumos incat pare aproape ireal. Te astepti ca dupa un stalp sa si apara fetita cu ochi jucausi, plini de magie :).
- Casa Battlo. Ca si cum destinatia de mai sus, parcul Guell, te-a dus prea departe-n poveste, ajuns aici incepi usor sa te trezesti, fara sa te rupi inca total de poveste. Linii armonioase, care curg parca una catre cealalta. Si culori. Mmm… abia astept sa simt fiecare curbura (asa cum un barbat descopera trupul armonios al unei femei 🙂 ) si sa imi umplu ochii de fiecare farama de culoare!
Or mai fi inca multe altele. Probabil ca Barcelona nu inseamna doar aceste 6 cuvinte. Dar stii ce? Uite, eu trimit catre Univers acum un gand: ia-ma de mana si du-ma acolo, viata. Vreau provocarea acelei armonii ciudate care vibreaza trupul si mintea, fiinta intreaga… Tu vrei? Ti-am deschis apetitul pentru statiunea balneoclimaterica Barcelona? 🙂
