“What you resist, persists”. Sau despre cum frica îți omoară visele.

 

 

Ți s-a întamplat vreodată să îți dorești cu disperare ceva? Să urmărești cu încrâncenare să obții ceva sau să se întâmple ceva?

…pentru ca apoi, constatând că nu se întâmplă, pur și simplu să renunți la disperare, încrâncenare, lupta aceea înverșunată de a avea ceea ce îți dorești?

…și apoi, ca prin minune și pe nepusă masă să te trezești că începi să te apropii de ceea ce vrei sau chiar să obții?

Dacă ai să cauți cu atenție în amintirile tale, analizându-le după această “formulă”, sunt convinsă că ți s-a întâmplat măcar o dată.

De fapt, în momentul renunțării, ai încărcat dorința sau visul tău cu “combustibilul” potrivit. Cu DETAȘAREA DE FRICĂ.

Oricât de mult ți-ai dori ceva, dacă pe lângă așa-zisa speranță că vei avea ceea ce dorești, însoțești gândurile tale și cu teama că este posibil să nu se întâmple, atunci Universul îți va răspunde pe măsură.

Pentru că Legile Universale funcționează întotdeauna. Iar în ceea ce îți detaliez acum, nu este doar Legea Atracției, despre care ai tot auzit și probabil ai ajuns la supra-saturație. Funcționează ceva și mai puternic, care în engleză sună așa: “What you resist, persists.”

Cu cât te lupți mai mult pentru ceva, cu atât mai greu vei obține dacă temerea este mai puternică decât dorința. Lasă gândul victoriei să te poarte pe drumul către ceea ce vrei, nu teama că nu vei obține.

Și uite, am să îți dau o modalitate concretă de a face asta. Pentru că am trăit-o și încă o mai trăiesc și eu câteodată. Dar atunci îmi amintesc exact de ceea ce scriu acum și pur și simplu fac exercițiul acesta, învățat de la unul dintre mentorii mei spirituali.

Ia o pauză din tot ceea ce faci sau gândești și centrează-ți întreaga atenție către tine și Sursa ta de viață. Și detașează-te. Spune atât, ca o rugaciune a sufletului și minții tale: “Doamne, îți dau ție toate fricile și temerile mele și mă las în voia iubiri tale.”

Eu fac asta des, adresându-mă și Îngerilor, cărora le sunt recunoscătoare că mă iubesc și au grijă de mine, că îmi sunt alături și că îmi țin sufletul în palmele lor iubitoare. Apoi le cer să îmi dea inspirația și puterea de a merge mai departe și de a mă ghida către ce este mai bine pentru mine și familia mea, pentru a-mi atinge scopul în viață.

Recunosc că nu am simțit să fac asta mult timp. Nu știu dacă și tu simți la fel, dar când pur și simplu ajungi să crezi, lucrurile se schimbă. Întotdeauna în bine.

Eu, imediat ce mă detașez în felul acesta de frică, mă simt imediat liniștită, calmă, îmi găsesc mai rapid și mai ușor răspunsurile, acționez cu mai multă determinare și chiar am surprize 🙂 mai frumoase și mai multe decât m-aș fi așteptat.

Frica are cea mai scăzută vibrație dintre toate emoțiile simțite de un om. Frica blochează creativitatea, imaginația, întreaga funcționare pozitivă a minții tale. Și de cele mai multe ori este ireală. Este o subminare a întregii tale puteri.

Și nu îți mai imagina că frica te ajută să te protejezi de ceva. Nu este ca la câinii care latră și se reped doar de frică. Ai depășit demult stadiul acesta. Ești OM. Și esti un OM FRUMOS, cu minte, trup, suflet și spirit. Lasă instinctele deoparte și gândește.

Frica nu construiește nimic, ci distruge. Sau poate că pare că încearcă să construiască pe termen scurt, dar… atât.

Evaluează cât de reale sunt bazele fricii tale. De exemplu, pe vremea cetăților, oamenii au făcut ziduri de frica de a nu fi invadați și cuceriți. Dar, în acest caz, aveau o bază reală a fricii lor, adică evenimente întâmplate lor sau altora.

Dacă ți-e frică de câini pentru că te-a atacat sau mușcat unul cândva, atunci frica ta are o bază reală. Dar a-i ocoli sau a tremura în preajma lor, nu este “un zid de cetate”. Mai bine ia-ți un câine și învață despre el. Sau găsește-ți altă soluție care ți se potrivește ție. Adică, fă-ți zidul, nu sta blocat să vezi cum vine armata dușmanului, tot întrebându-te ce să faci. Asta, pentru fricile concrete.

Pentru celelalte frici, cum ar fi cea de eșec sau pierdere, respingere etc., lasă-le pe toate în grija lui Dumnezeu și a Îngerilor și apucă-te să faci ceva. Ceva constructiv. Ceva care să te ducă mai aproape de visul sau dorința ta.

Ai atâtea resurse. Folosește-le. Și amintește-ți de mâinile iubitoare ale Îngerilor care îți țin sufletul în palme.

One thought on ““What you resist, persists”. Sau despre cum frica îți omoară visele.

Leave a Reply to Irina Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *