20 martie 2020 – Ziua Mondială a Fericirii.
Poate că pare un fel de „tara arde și baba se piaptănă” când zici că astăzi este ziua mondială a fericirii. Dar mie mi se pare exact invers. Pentru că nu nefericirea (tristețea, frica, îngrijorarea, spaima, nesiguranța) ne ajută să ieșim din ceea ce trăim acum la nivel mondial.
Da, suntem conștienți de ceea ce se întâmplă.
Da, suntem conștienți de faptul că va urma o perioadă dificilă.
Da, suntem conștienți că este vital să ne protejăm.
Dar a fi conștient nu înseamnă a fi panicat, speriat, îngrozit, nesigur, îngrijorat, trist, furios etc. A fi conștient înseamnă a fi conștient. Punct.
Și definiția din Dex spune foarte clar acest lucru:
„CONȘTIÉNT, -Ă, conștienți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care își dă seama de realitatea înconjurătoare, care are conștiință. 2. Care își dă seama de posibilitățile sale, de rolul care-i revine în societate; Care realizează scopuri dinainte stabilite; care acționează pe baza cunoașterii legilor obiective ale vieții sociale și își dă seama de consecințele sociale ale acțiunilor sale.”
A fi panicat, speriat, îngrozit, nesigur, îngrijorat, trist, furios etc. sunt urmarea lui a fi conștient. O urmare firească, ar zice unii. Și este alegerea lor să fie așa. Nu zic că nu este firească, ci zic doar că este numai una dintre variante.
Poți să fii conștient de realitatea înconjurătoare și să alegi să simți și altfel decât așa.
Recitește ultimele cuvinte din definiție: „își dă seama de consecințele sociale ale acțiunilor sale”. Adică îmi dau seama de consecințele acțiunilor mele și aleg să am grijă de sănătatea mea și a celor din jurul meu. Punct.
Ieșiți, dragilor, din confuzie: NU frica te face să ai grijă, ci conștiința.
Uite, hai să-ți dau din casă – la propriu, chiar din casa mea. Aseară am facut o prăjiturică grozavă, de care ne-am bucurat toți. Am petrecut momente frumoase alături de omul meu drag, vorbind și despre ceea ce se întâmplă, despre gândurile noastre, despre ce am facut sau simțit, dar ne-am lăsat timp și pentru iubire, zâmbet, pasiune. Am dormit profund și ne-am trezit plini de energie. Acum casa e plină de viață. Copiii cântă, dansează, râd. Îi mai las puțin până ne apucăm de școală. Eu scriu. Din când în când iau câte o gură din cafeaua de care sunt absolut îndrăgostită! Mă relaxează și mă bucură maxim gustul ei! Este soare și călduț. Mă uit la florile de pe pervaz. Culoare. Viață. Ascult zgomotele orașului. Cineva sudează. Se aud și niște bătăi de ceva, nu îmi dau seama ce, seamănă cu bătutul covoarelor, deși nu cred. Cântă un guguștiuc și alte păsărele. Copacii au frunzulițe mici și pline de verde. Viață.
Da. Viața se întâmplă încă. Și aleg să o las să mă umple de ceea ce este în ea frumos și bine.
Sunt și rămân conștientă că în alte locuri ea nu se mai întâmplă. Și aleg compasiunea.
O poți alege și tu. Fiind conștient. Și prezent. Ieșind din confuzie: NU frica te face să ai grijă, ci conștiința.
Închei punând încă o dată definiția din Dex a lui a fi conștient și sigur înțelegeți de ce fac asta 🙂
„CONȘTIÉNT, -Ă, conștienți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care își dă seama de realitatea înconjurătoare, care are conștiință. 2. Care își dă seama de posibilitățile sale, de rolul care-i revine în societate; Care realizează scopuri dinainte stabilite; care acționează pe baza cunoașterii legilor obiective ale vieții sociale și își dă seama de consecințele sociale ale acțiunilor sale.”
*Dacă nu știi cum sau dacă nu poți să ieși din frică și nesiguranță, scrie-mi. Sunt aici. Se poate. Și voi face tot ce știu și ce pot să te sprijin.
