De ce înşală bărbaţii?

Mi s-a tot întâmplat ca în ultimul timp să vină către mine cliente care aveau acelaşi scop: să înveţe să se iubească pe ele. Analizându-le, sunt femei total diferite ca personalitate, educaţie, job, poveste de viaţa etc. Şi totuşi, încă de la prima şedinţă de coaching, aflam că motivul din spatele dorinţei de a se iubi pe ele însele este, culmea, acelaşi: toate erau femei înșelate de bărbaţi. De bărbaţii lor. Cu care erau în relaţie de peste 10 sau 15 ani. Unele cu copii, altele fără. Însă majoritatea căsătorite.

Şi am început să studiez intens subiectul înșelării. Deci… de ce înşala bărbaţii?

Sunt aici mai multe perspective. Prima la care vreau să mă refer merge pe calea dezvoltării personale prin spiritualitate. Adică: de ce tu ca femeie ai atras în viaţa ta această experienţă? Ce ai de învăţat din asta?

Şi mergând din spiritualitate către psihologie, o parte din răspuns stă în rănile tale emoţionale. Lise Bourbeau spune că noi toţi avem 5 răni emoţionale de vindecat de-a lungul vieţilor noastre. Iar una dintre aceste răni este rana trădării. Este rana creată de părintele de sex opus în jurul vârstei de 2-4 ani. Adică, la acea vârstă tatăl tău a făcut ceva ce tu ca şi copil ai interpretat ca fiind trădare.

De exemplu, tata ţi-a spus că vine să te ia de la grădiniţă când se termină programul, doar că a fost reţinut la serviciu pentru ceva şi în loc să vină el să te ia, a venit mama sau bunica, bona etc. Atunci, fetiţa din tine s-a simţit trădată. Aşa a interpretat mintea ta. Şi astfel s-a creat această rană a trădării. Pe care tu ai dus-o cu tine toată viaţa şi probabil că te-ai tot simţit trădată de diverşi bărbaţi din viaţa ta, fie că au fost iubiţi sau profesori, prieteni, colegi, şefi etc.

De ce s-a întâmplat asta? Pentru că ai de vindecat această rană. Dacă simţi că rezonezi cu această primă explicaţie, îţi sugerez să citeşti cele două cărţi scrise de Lise Bourbeau: “Cele cinci răni care ne împiedică să fim noi înţine” şi “Vindecarea celor cinci răni”. În cea de-a doua carte, vei găsi explicaţii asupra motivului pentru care trăieşti rana trădării, dar şi soluţiile pentru a o vindeca.

Dacă nu rezonezi cu asta, iată o altă perspectivă asupra ideii “De ce înşală bărbaţii”: pentru că pot. Adică îşi dau voie să o facă. Pentru că bărbaţii se raportează altfel la sex decat noi, femeile. Noi vedem în sex un act intim, de dăruire totală. Noi suntem cele care, prin sex, acceptăm în corpul nostru ceva exterior nouă. Bărbaţii, prin sex, nu acceptă in corpul lor ceva exterior lor. Decât dacă sunt gay. Şi ca o confirmare în plus, ştiţi că se spune că homosexualii sunt extrem de geloşi şi nu acceptă să fie înşelaţi. Deci, o dată cu schimbarea accepţiunii şi identităţii sexuale, apare şi această “caracteristică” feminină: intoleranţa la a fi înşelat.

Deci, dacă noi femeile vedem sexul ca un act intim, ei, bărbaţii, văd în sex doar o nevoie. Aşa cum au nevoie şi de apă. Sau de mâncare. Doar că dacă nevoile vitale (apă, mâncare, siguranţă) nu prea pot fi controlate, cea de sex nu este o nevoie de necontrolat. Dimpotrivă.

Deci, când spun că bărbaţii înşală pentru că pot, spun că bărbaţii nu vor să controleze nevoia lor de a deveni intimi cu o altă femeie. Şi nu vor să controleze asta pentru că ei îşi iau ceva anume din sexul cu mai multe femei: îşi iau confirmare. Validare. A lor ca masculi.

Când sunt nesiguri de ei şi de ceea ce sunt, de valoarea lor şi de ceea ce vor, bărbaţilor le este foarte uşor să înşele. Şi asta nu are legătura cu iubirea. Un bărbat poate să te iubeasca sincer, autentic, cu adevărat şi totuşi să te înşele.

Doar că mergând iar în profunzime, în spiritualitate, se spune că “nu poţi iubi pe altcineva până nu te iubeşti pe tine”. Şi atunci, care este adevărul? Adevărul este că bărbatul poate avea sentimente autentice pentru tine, femeia lui, chiar să creadă că este în totalitate bărbatul devotat şi dedicat ţie şi familiei voastre şi totuşi să te înşele.

Cum este asta posibil? Pentru că bărbatul întotdeauna va găsi un motiv şi o scuză în mintea lui pentru a face ceea ce este prioritar pentru el. Dacă prioritatea lui este să se simtă bărbat, să se simtă puternic şi apreciat de ceilalţi, el te va înşela. Îi va fi destul de uşor să îşi asume consecinţele trădării, chiar dacă ştie că acestea sunt grave.

Bărbaţii ştiu că femeile nu acceptă să fie înşelate. Că ele suferă şi pot chiar să plece atunci când descoperă că sunt înşelate. Şi totuşi, se gândesc ori că nu vor fi prinşi, ori că femeile îi vor ierta. Sau nu se gândesc deloc. O fac şi atât. Pentru că aşa simt şi pentru că pot. Adică, pentru că asta este prioritatea lor: de a-şi demonstra lor că sunt bărbaţi, că au masculinitate şi virilitate.

Bărbaţii înşală atunci când nu fac o prioritate din Dumnezeu şi familia lor.

Când bărbatul se maturizează, trezindu-se şi conştientizându-şi natura divină, acceptându-l pe Dumnezeu în sufletul lui, atunci nu mai are nevoie de confirmări şi validări. Nu mai are nevoie să îşi demonstreze că ajungând în patul altor femei, el este bărbat. Pentru că atunci înţelege că nu asta înseamnă să fii bărbat. Nu cu câte femei se culcă îi oferă valoare lui ca bărbat, ci dimpotrivă, a fi alături de o singură femeie, aşa cum eşti alături unui singur Dumnezeu – asta devine sursa lui de putere. Adică abia atunci când se ridică deasupra condiţiei umane şi a limitărilor egotice.
Dacă bărbatul tău te-a înşelat, înseamnă că el nu a făcut încă o prioritate din Dumnezeu şi familie.

Ce poti să faci tu ca femeie înşelată? Poţi să faci orice vrei tu. Atunci când tu ai făcut o prioritate din Dumnezeu şi familie, poţi înţelege şi poţi ierta. Deşi, este oarecum un non-sens aici. Pentru că nu ar trebui să trăieşti trădarea dacă într-adevăr priorităţile tale sunt Dumnezeu şi familia. Şi atunci revin la ce spune Lise Bourbeau: ai de vindecat această rană a trădării. Ea este încă activă în tine. Tu încă nu eşti întru-totul conectată la sinele tău divin. Încă nu te iubeşti cu adevărat pe tine, iubindu-l, de fapt, pe Dumnezeul din tine.

Deci, da, clientele mele de care îţi povesteam, aveau dreptate: fuseseră înşelate pentru că nu se iubeau cu adevărat pe ele însele. Fiecare vedea altfel legătura dintre trădare şi iubirea de sine, însă Dumnezeu le ghidase către motivul principal al traumei: lipsa de iubire de sine.

Ce poţi să faci tu ca femeie înşelată? Ziceam că poţi face ce vrei tu.

Poţi să te apuci să lucrezi cu tine pentru a îţi vindeca rănile, a te ierta şi a te iubi – găseşti toate acestea pe larg în cele două cărţi scrise de Lise Bourbeau.

Poţi să-l ierţi şi să mergi mai departe. Dar fii atentă să fie iertare profundă, nu doar superficială. Atunci când e superficială, vei atrage iar şi iar trădarea. Sau te vei transforma în acea femeie nesigură care vânează orice semn de trădare.

Poţi să pleci. Dar asta nu înseamnă că ai rezolvat ceva şi la nivel profund. Rana tot rămâne în tine. Adică tot o ai de vindecat chiar şi dacă pleci. Pentru că altfel, vei atrage iarăşi un alt bărbat care te va trăda.

Dar, totuşi, poţi să pleci. Dacă simţi că nu poţi trece peste asta, pleacă. Ştii, ziceam că bărbaţii înşeală gândindu-se că nu vor fi prinşi sau dacă vor fi, îi vei ierta. Şi când constată că tu chiar pleci, că el chiar te-a pierdut, este posibil să se întoarcă şi să lupte. Să realizeze atunci care sunt priorităţile lui. Să facă din Dumnezeu şi familie o prioritate autentică. Aşa suntem noi, oamenii, de multe ori: nu ştim să apreciem până când nu pierdem.

Doar că şi tu între timp trebuie să faci ceva cu tine. Chiar dacă el realizează şi face shift-ul, asta nu te scuteşte pe tine de vindecarea rănii tale. Pentru că poate că el nu te va mai înşela, dar rana rămânând acolo, vei fi trădată în alte feluri de alţi bărbaţi, aşa cum spuneam mai sus: părinte, fraţi, prieteni, colegi, şefi… unul tot se va găsi să te tradeze într-un fel sau altul, chiar dacă partenerul îţi este fidel.

Deci, oricum ar fi, pune-te la lucru cu tine. Da, ştiu că eşti furioasă şi frustrată şi ai vrea să-l pedepseşti, să-l faci să sufere, să trăiscă şi el ceea ce ai trăit tu, să simţi apoi că s-a făcut dreptate şi ai fost răzbunată… şi sunt fireşti toate aceste gânduri şi sentimente, însă ele fac parte din firescul umanului. Egoul tău este cel care vrea toate astea, sufletul şi scânteia divină din tine nu vrea toate astea.

Pentru că sufletul şi scânteia divină sunt de la Dumnezeu, iar Dumnezeu este doar iubire. Şi Dumnezeu, doar din iubire faţă de tine, îţi dă cât poţi duce ca să îţi fie ţie mai bine. Dacă ai primit trădarea, nu înseamnă că o meritai sau nu o meritai. Înseamnă doar că ai ceva de învăţat tu despre tine. Iar ceilalţi, adică inclusiv partenerul care te-a trădat, sunt doar “trimişi” ai lui Dumnezeu prin care să vezi ce mai ai de învăţat.

Vrei să te răzbuni, răzbună-te. Vrei să pleci, pleacă. Vrei să ierţi, iartă. În niciuna, însă, din aceste alegeri nu este Dumnezeu şi scânteia divină din tine.

Bărbatul tău te-a trădat şi înşelat pentru că tu te trădezi şi te înşeli pe tine şi pentru că el se trădează şi se înşeală pe el. Adică niciunul dintre voi nu îl puneţi pe Dumnezeu şi familia ca primele voastre priorităţi.

Ca şi în cazul clientelor mele. Fiecare punea altceva ca prioritate: una punea jobul, alta banii, alta orgoliul, alta părinţii şi tot aşa. Ce este jobul? Ce sunt banii? Ce este orgoliul? Artificii. Substitute. Instrumente pentru ego. Pentru egoul care se vrea hrănit. Când eşti în ego, nu poţi fi în iubire. Ele nu au cum să coexiste. Sunt ca două extreme ale unei axe. Sufletul nu poate fi niciodată trădat. Trădat este doar egoul.

Ţine minte: un bărbat matur, treaz şi conştient, pune ca prime priorităţi în viaţa lui pe Dumnezeu şi familia. A fi alături de o singură femeie, aşa cum este alături unui singur Dumnezeu – asta devine sursa lui de putere.

Ţine minte: o femeie matură, trează şi conştientă, pune ca prime priorităţi în viaţa ei pe Dumnezeu şi familia. Iubirea şi iertarea de sine sunt Dumnezeul ei. Când se iubeşte cu adevărat pe ea, vindecându-şi toate rănile, femeia atrage alături de ea bărbatul care are pe Dumnezeu şi familia ca primele lui priorităţi.