Stiu ca suna greu si apasator. Greu de acceptat si apasator de mare pare responsabilitatea asumata: aceea de a nu mai exista un „altcineva” pe care sa dai vina. Este foarte usor sa spui „Nu este vina mea. Tu te-ai comportat in felul x si asta m-a ranit/durut”. Si gata, ai scapat de responsabilitate.
Dar, totusi… cum asa? Oricare ar fi modul in care se comporta cineva, este doar alegerea ta daca raspunzi la acel comprotament/actiune. Atata timp cat nu se atenteaza la libertatea ta fizica, spirituala si sufleteasca, atunci este doar alegerea ta cum sa te comporti. Si mai mult, se intampla de cele mai multe ori sa o faci aproape mecanic. Pentru ca functionezi in termeni de tipare de comportament. Iar unele tipare pot fi bune pentru noi, altele dimpotriva. Si cel mai greu este sa le vezi, sa le accepti si apoi sa le schimbi. Pe cele care nu iti fac bine, evident.
Un astfel de tipar de comportament poate fi si acela de a nu te iubi/aprecia/respecta pe tine insuti. Si acesta este „secretul” din spatele oricarei relatii toxice pe care o ai cu cineva.
Hai sa-ti explic: se stie ca noi, oamenii, avem tendinta de a ne atrage si alege prietenii sau partenerii in functie tot de noi insine. Asa ca atunci cand tu accepti sa intri intr-o relatie cu cineva, o faci pentru ca acea persoana iti hraneste o anumita nevoie. Si tu te simti bine ca ti-o satisface. Dar retine: nevoia este a ta.
Cu timpul, insa, vrei din ce in ce mai mult. Si, asa cum spune „legea psihologica a nevoilor”, cand o nevoie este satisfacuta, ea trece in plan secund ca si importanta si face loc alteia care este insuficient satisfacuta. Si iata ca mai ai o nevoie. Si, culmea, incerci sa delegi responsabilitatea tot catre cealalta persoana. Care nu e musai sa si vrea sau sa poata sa ti-o satisfaca. Si atunci te trezesti frustrat: cum asa? Si iarasi amintesc: nevoia este a ta. Si nimeni nu are vreo obligatie sa ti-o satisfaca. O face daca vrea si poate. In rest… este liber, ca si tine, sa faca ce vrea.
Ei, si daca tu accepti sa ramai intr-o relatie in care nu te simti bine, atunci ce are asta de-a face cu cealalta persoana??? Poti sa-ti exprimi dorinte, poti sa incerci sa iti impui punctul de vedere, poti multe. Dar daca cealalta persoana nu poate sau nu vrea, este doar alegerea ta ceea ce vei face mai departe. Ea nu are nici o vina. Si nici tu nu ai nici o vina. Nu despre vina este vorba.
Deci: totul este un cerc vicios. Cand tu iti faci rau tie ramanand intr-o relatie toxica, atunci cum sa te iubesti, cum sa te apreciezi si cum sa te respecti pe tine??? Daca ai face-o, este clar ca nu ti-ai permite sa stai in ceva in care nu iti este bine. Daca ti-ar pasa cu adevarat de tine, nu ai permite nimanui, nici macar tie insuti sa iti faci rau. Asa spune orice logica din lume.
Accepta acest adevar simplu: ajungi sa dezvolti si sa pastrezi relatiile toxice cu ceilalti pentru ca tu nu esti suficient de important pentru tine insuti. Pentru ca nu te accepti asa cum esti si nu te iubesti. Pentru ca nu te respecti si stima ta de sine este oarecum incerta.
De aceea spun ca: tu ai mai intai o relatie toxica cu tine. Nu cauta vreo vina celuilalt. Uita-te mai intai la tine. Stiu ca este greu si apasator, dar asta inseamna sa fii un adult. Matur si echilibrat. Liber si fericit. Chiar daca imperfect. Adica, minunat!
Iubeste-te, OM FRUMOS <3 si ai grija de tine.
