Einstein si tocurile cui

fear as a prison

Gandul meu pentru tine astazi: elibereaza-te. Da-ti voie sa fii. Intreg. TU.

Esti atata de frumos, de plin de resurse, de creativ… accepta-te doar.

Stii ce face diferenta intre a te vedea si tu asa cum te vad eu? Un singur lucru: frica. Frica de a te uita in oglinda aceea de Alba-ca-Zapada. Adica de a vedea si de a accepta totul despre tine.

Oglinda aceea este acolo, in tine. In mintea, sufletul si spiritul tau. Stii ca o ai. Stii ca o poti folosi. Doar ca-ti este frica. Pentru ca mai stii ceva: ca vei vedea in ea nu doar ceea ce vrei, ceea ce iti place, ci si ceea ce nu iti place.

Asa ca tii oglinda aceea bine-bine ascunsa. Sau o ignori. Ignorandu-te, de fapt, pe tine. Pe tine, OMUL FRUMOS care esti si OMUL si mai FRUMOS care poti fi. De unde stiu asta? Pentru ca am trait-o pe pielea mea. Pentru ca am trait-o alaturi de multi oameni frumosi care s-au lasat priviti de proprii ochi in oglinda lor. Si pentru ca traiesc aproape zilnic sansa, privilegiul, minunea, spune-i cum vrei, de a intalni alti si alti oameni frumosi care o fac.

Da, realitatea imi confirma iar si iar ca se poate. Si nu trebuie sa fii vreun geniu sau vreun iluminat. Adevarul este ca un geniu esti deja. Pentru ca genialitatea nu sta in nu-stiu-ce IQ fenomenal.

Oricare ti-ar fi IQ-ul, nu el conteaza. Stii, de exemplu, ce l-a facut pe Einstein genial? Faptul ca si-a dat voie sa functioneze intreg. Adica sa isi foloseasca ambele emisfere cerebrale. Si cea stanga, cu logica/ratiunea, dar si pe cea dreapta, cu creativitatea si imaginatia.

Atat. Doar atat face diferenta intre a fi genial si a nu fi. Doar ca pana acolo, trebuie si sa te conectezi cu tine ca intreg. Adica sa te accepti asa cum esti. Sa te privesti in acea oglinda, sa te vezi, sa te accepti si sa faci “click”-ul.

Abia dupa ce te-ai vazut, stii ce ai de “reparat”. Si abia dupa ce te-ai acceptat, poti sa incepi sa repari. Iar toate acestea sunt posibile abia cand lasi frica deoparte.

Vezi tu, eu am invatat multe lectii in viata. Pe cele mai valoroase sau mai profunde, in ultimii 5 ani. Pentru ca atunci a fost momentul in viata mea sa o fac. Atunci mi-am dat voie sa o fac.

Culmea este ca desi folosesc cuvantul “lectii”, care pare sa aiba ceva conotatii nu tocmai pozitive, de fapt majoritatea au fost lectii frumoase, nu neaparat dureroase.

De fapt, dureros este doar momentul in care constientizezi cat de mult te tine prizonier frica. Frica de a schimba ceea ce nu este tocmai ok in viata ta, in tine, ca om.

Este asa o mare frustrare! Eu am trait-o de fiecare data cu sentimentul ca sunt mica-mica si uneori chiar mi s-a facut si mila de mine.

Apoi… ei, bine, apoi urmeaza partea cea mai frumoasa! Pentru ca dupa ce reusesti sa treci de acest sentiment, acceptandu-l, de fapt, incepi cu adevarat sa iti inveti lectia. Adica sa depasesti frica.

Din toate lectiile despre care iti spuneam ca le-am invatat, cea mai frumoasa a fost lectia cu frica de a ma vedea pe mine asa cum sunt si de a ma accepta.

Si apoi, cam la fel de frumoasa, dar si la fel de valoroasa, a fost lectia cu frica de a nu-mi mai pasa de faptul ca este posibil sa ma vada si altii asa cum ma vedea eu in oglinda. Asta nu inseamna ca nu am momente in care nu am si eu mastile mele. Sau, cum imi spune un om tare drag, de “a ma sui pe tocuri cui”. Doar ca de fiecare data o fac constient si stiu ce imi asum si cum.

Lumea asta este plina de prejudecati si de reguli scrise si nescrise. Despre reguli, eu nu iti spun sa le incalci. Ci doar sa le accepti constient si sa te supui acelora care merg in directia moralitatii si a eticii.

Despre prejudecati, insa, iti spun clar si ferm: lasa-le deoparte! Atata vreme cat le accepti, nu faci decat sa te limitezi. Si sa lasi frica sa te tina prizonier.

Abia cand nu iti mai pasa de cum te vad ceilalti, esti cu adevarat liber. Abia cand nu te mai comporti (spui, actionezi, reactionezi) pentru ca “asa se cade” sau pentru ca ai trait cu prejudecata ca “daca te arati asa cum esti, ceilalti te vor vedea slab”, abia atunci esti liber.

Poate chiar esti slab. Si cat crezi ca poti sa mimezi ca nu esti asa? Sau… crezi ca se merita? Poate constient vei zice ca da. Dar tu, in sinea si in constiinta ta, te vei simti un impostor de fiecare data cand mimezi sau te prefaci. Si aceasta impostura te costa fericire, viata, libertate. Pentru ca vine la pachet cu sentimentul de vinovatie. Fata de tine sau fata de altii.

Uita-te in oglinda aceea, OM FRUMOS. Accepta-te. Lasa prejudecatile deoparte. Lasa frica deoparte. Iesi din inchisoarea in care tu singur te-ai pus prizonier. La tine este cheia.

One thought on “Einstein si tocurile cui

Leave a Reply to Iola Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *